Se afișează postările cu eticheta lipide. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lipide. Afișați toate postările

duminică, 6 decembrie 2015

Soia

   Compoziţie chimică: proteine (până la 40%), comparativ cu carnea care are doar 15-20%.
   Mai conţine de asemenea toţi aminoacizii esenţiali, lipide, glucide, săruri minerale, enzime, lecitine, rezine, ceruri, vitaminele A, B1, B2, C, D, E, fito-hormoni, lecitină, diastaze, etc.
 

   Proprietăţi farmacologice: aliment complex, mineralizant, antisclerogen, hipocolesterolemiant, menţine constant nivelul lipidelor şi al glucozei în sânge.
   Are de 2 ori mai mult calciu ca laptele, conţine magneziu şi alte minerale foarte importante, vindecă o serie de afecţiuni ale menopauzei pentru că are o serie de hormoni.
 

   Este un important anticancerigen.
 

   Se poate folosi la următoarele afecţiuni: afecţiuni cardiace, afecţiuni osoase cu pierderea masei osoase, cancer în orice fază sau localizare în special la cancerul feminin (sân, ginecologic), constipaţie, creştere, demineralizare, diabet, dismenoree, hipocolesterolemie, lipsa calciului, obezitate, tulburările menopauzei.
 

   Se consumă sub formă de boabe sau făină folosită la orice masă.


 

   Laptele de soia: 150 g boabe se moaie într-un litru de apă timp de 36 de ore.Se separă apoi lichidul de partea mâloasă care se reia pentru o nouă pulverizare şi care se amestecă din nou cu lichidul.Se pritoceşte şi se filtrează.Laptele acesta trebuie consumat în 24 ore.

   Soia consumată sub orice formă la fiecare masă este un tratament simplu şi foarte eficient în afecţiunile de mai sus.

vineri, 16 ianuarie 2015

Ce conține hrana noastră? - partea 1

   Poate nu o dată ne-am pus această întrebare, mai ales atunci când avem dubii dacă ne hrănim cum trebuie, dacă avem alimente sănătoase în frigider sau în cămară.

Circa 96% din hrana este formată din substanțe organice și apă, restul de 4% fiind substanțe minerale. Substanțele organice, în proporție de 45-50% din hrană, se împart în:

   - primare, provenite direct din alimentele de origine vegetală,
   - secundare, provenite din alimente de origine animală, prin prelucrarea celor primare.

   Atunci când ne hrănim corect produsele de origine vegetală trebuie să se gasească în proporție de 65%, astfel: 65% lipide, 45% proteine și 90% glucide din rația zilnică. Proteinele, lipidele și glucidele reprezintă componenții organici ai dietei. O mare însemnătate într-o alimentație corectă o au vitaminele și mineralele.

    Proteinele sunt cele mai importante substanțe organice, fiind utilizate drept cărămizi pentru construcția structurilor organice, intră în compoziția enzimelor, a anticorpilor, enzimelor și ale hormonilor proteici, transportă gazele respiratorii, apără organismul împotriva atacurilor virale și microbiene, iar în cazuri de inaniție pot deveni combustibil. Prin degradarea unui gram de proteine, organismul obține 3,83 kilocalorii (coeficientul practic). 



   Proteinele nu se absorb ca atare în organism, ci sunt descompuse până la stadiul de aminoacizi. Producerea de noi proteine din aminoacizi este influențată de hormonii anabolizanți (somatotrop, insulina, testosteron, estradiol), iar catabolismul (dezagregarea) lor de hormonii catabolizanți (corticotropina, glucocorticoizii și hormonii tiroidieni secretați în exces). Descompunerea proteică este pusă în evidență prin eliminarea de substanțe azotate: uree, acid uric, acid hipuric, urați, hipurați etc. prin urină și transpirație, iar formarea altora noi, prin creșterea și dezvoltarea noastră. 

Lipidele, numite și grăsimi, reprezintă material energetic, deoarece 1 gram se descompune cu eliberare a 9,4 kilocalorii (coeficientul practic), și plastic, găsindu-se în celule și în pereții acestora, precum și baza de pornire pentru sinteza unor hormoni de natura sterolica. 
Grăsimile sunt formate dintr-o grupare acidă și una alcoolică, combinate în esteri. O altă trăsătură a grăsimilor, de obicei vegetale sau, mai rar, animale, este de a solubiliza unele vitamine (A, D, E, K). De asemenea, o categorie aparte de grăsimi,  sterolii, pot sta la baza vitaminelor D. Colesterolul, atunci când nu depășește 250-300 mg/100ml, este folositor, fiindcă pe seama sa se formează acizii biliari, utilizați pentru emulsionarea grăsimilor.

ShareThis