vineri, 27 septembrie 2013

Cancerul de san si alimentatia

   Un regim alimentar prea gras ar putea creste riscul cancerului de san, o demonstreaza mai multe studii de specialitate. Chiar daca unii sunt sceptici in ceea ce priveste aceasta asociere, dovezile stiintifice nu intarzie sa apara. Ne vom rezuma la cateva studii care au aparut recent si ale caror rezultate prevad ca o femeie din 11 va suferi de cancer de san. Cu zeci de mii de cazuri in fiecare an, aceasta boala este astazi un veritabil flagel. Pentru prevenirea sa, alimentatia trebuie sa joace un rol important. Daca virtutile fructelor si legumelor nu mai trebuie confirmate, grasimile, dimpotriva, se dovedesc responsabile de aparitia cancerului de san.

   In 2010, o vasta ancheta afirma ca femeile cele mai mari consumatoare de legume prezentau de doua ori mai putin riscul de a dezvolta un cancer de san. Cateva luni mai tirziu, cercetatori italieni au inventariat 26 de studii publicate despre legatura dintre cancerul de san si anumite alimente. Rezultatele au confirmat efectul benefic al legumelor (-25% risc de cancer intre marile consumatoare si celelalte), al fructelor (-6%), al beta-carotenului (-18%) si al vitaminei C (-20%).

   Pentru a demonstra ca grasimile sunt responsabile de aparitia cancerului de san, cercetatorii au apelat la doua metode:

   - studiile comparative bazate pe istoria medicala a pacientilor, regimul alimentar al femeilor victime ale unui cancer de san este comparat cu cel al unei femei sanatoase;

   - studiile de grup eterogen: un mare numar de femei sunt urmarite de-a lungul unei lungi perioade de timp, cand regimul lor alimentar este notat la intervale regulate. Cel al femeilor care vor fi atinse de un cancer de san pe parcursul observatiei este comparat cu celelalte. Aceste studii prospective sunt considerate mai fiabile deoarece nu se bazeaza numai pe memoria pacientelor, dar necesita efective mai mari si timp mai indelungat.


   Pana in prezent, cercetarea bazata pe memoria victimelor unui cancer de san sau pe comparatia persoanelor a demonstrat o legatura intre consumul de grasimi si riscul producerii bolii. Insa, studiile prospective necesita mai mult timp si probele intarzie sa apara. 

   Cea mai mare parte a studiilor prospective asupra importantei alimentatiei includ femei care au trecut de perioada menopauzei, cancerul de san survenind in principal dupa varsta de 50 de ani. 
   O echipa condusa de medicul Eunyoung Cho de la Scoala medicala din Boston a urmarit un grup de femei inainte de menopauza. In total, in 1991 au fost incluse 90.655 de femei cu varste cuprinse intre 26 si 46 de ani.Pe parcursul a opt ani de observatie, 714 femei au dezvoltat un cancer de san. Cele mai mari consumatoare de grasimi prezentau o crestere de 33% a riscului unui cancer de san in raport cu micile consumatoare. Aceasta crestere priveste, in principal, grasimile de origine animala, si nu cele vegetale, precum uleiul de masline. Principalii vinovati au fost carnea rosie, branzeturile, untul, dulciurile si inghetatele, toate consumate inainte de menopauza.Potrivit cercetatorilor, aceste rezultate pledeaza in favoarea reducerii consumului anumitor grasimi inca din primii ani de viata adulta a femeilor.

   In functie de proprietatile lor chimice, acizii grasi se pot clasifica in trei mari familii. Fiecare dintre ele are actiuni diferite asupra organismului nostru.
   Acizii grasi saturati sunt de o consistenta grasa si de origine animala (unt, smantana) si consumati intr-o mare cantitate maresc riscul bolilor cardiovasculare. Cu cat sunt mai prezenti intr-un corp gras, cu atat acesta este de o consistenta mai solida.
   Acizii grasi monosaturati se intalnesc mai ales in uleiul de masline, de arahide, dar si in carnea de porc. Ei au un rol in protectia arterelor noastre.Acizii grasi polisaturati sunt prezenti majoritatea in uleiul de floarea-soarelui, samburii de struguri, nuci, porumb, soia, plantele oleaginoase (alune, migdale, fistic etc.) si de asemenea in carnea de peste. Acesti acizi grasi au de asemenea un efect protector asupra aparatului nostru cardiovascular pentru ca reduc nivelul colesterolului daunator, nivelul trigliceridelor si impiedica producerea aterosclerozei.



   Echipa cercetatoarei Sheila Bingham de la Universitatea din Cambridge a studiat, intre 1993 si 1997, 13.070 de femei cu varste cuprinse intre 45 si 74 de ani.   Originalitatea acestui studiu a constat in maniera in care au fost colectate informatiile despre regimul alimentar al subiectilor. In afara traditionalelor chestionare de frecventa alimentara, femeile au trebuit sa noteze in detaliu timp de 7 zile continutul portiilor lor de mancare. La participantele studiului au fost descoperite 168 de cazuri de cancer de san.
   Rezultatele au fost urmatoarele: daca traditionalele chestionare de frecventa alimentara nu au evidentiat nici o corelatie semnificativa intre cancerul de san si orice fel de grasimi, notitele detaliate ale participantelor au fost edificatoare. Legatura cu grasimile saturate a fost descoperita. Cele mai mari consumatoare prezinta un risc de cancer de san de doua ori mai mare. In schimb, nu a fost descoperita nici o legatura intre grasimile mono sau polisaturate. Consumul de grasimi saturate creste productia de estrogen si deci riscul de cancer de san. De asemenea, trebuie sa mai tinem cont de anumiti carcinogeni prezenti in carnea rosie. Pe langa alimentatie mai exista factori de risc bine cunoscuti ai cancerului de san, precum obezitatea, sedentarismul, alcoolul, fumatul sau carentele de substante esentiale. Asadar, femeile ar trebui sa-si supravegheze greutatea, regimul alimentar si sa aiba o activitate fizica constanta.

   Ceea ce mancam poate preveni aparitia cancerului de san. In fruntea alimentelor anticancer sunt legumele, fructele si cerealele. Trecand in revista ultimele descoperiri medicale, continutul farfuriilor noastre poate avea un rol protector impotriva aparitiei cancerului de san. Putin cate putin, alimentele care reduc riscul dezvoltarii acestei maladii isi demonstreaza secretele.

   Cele mai mari consumatoare de legume prezinta 60% mai putin risc de a suferi de cancer de san. Pe langa betacaroten si vitamina C, legumele contin sute de compusi capabili sa lupte impotriva aparitiei cancerului: vitamina E, antioxidanti, selenium, polifenoli etc.

   Depasirea importanta a greutatii corporale nu este binefacatoare pentru sanatate.  Dupa oamenii de stiinta americani si finlandezi, ingrasarea exagerata pe timpul sarcinii ar putea duce la cresterea riscului cancerului mamar. Cercetatorii au incrucisat registrele nationale de nasteri cu cele de evidenta a cazurilor de cancer si au completat ancheta cu realizarea unui chestionar cuprinzand masa corporala a 27.000 de femei care au dat nastere cel putin unui copil.
   Rezultatele acestui studiu au permis sa se determine ca:
   - ingrasarea cu 11-16 kilograme pe timpul sarcinii, chiar daca excesul nu a fost pierdut dupa nastere, nu poate duce la modificarea riscului de cancer mamar dupa menopauza;
   - mai mult de 18 kilograme inseamna marirea riscului de cancer mamar dupa menopauza;
   - dincolo de 22,5 kilograme, riscul de cancer mamar dupa menopauza s-ar putea tripla.

   Aceasta majorare semnificativa a gradului de risc se datoreaza cresterii nivelului de estrogeni produsi de celulele grase. Se cunosc legaturile dintre nivelurile ridicate ale acestor hormoni si dezvoltarea unor anumite forme de cancer. Cercetatorii sustin ca actiunea lor ar fi cu atat mai nefasta, cu cat sanii se dezvolta mai rapid dupa nastere.



   Rolul protector al soia era pana nu demult controversat. Pentru a da un raspuns clar, epidemiologi americani au interogat 501 femei americano-asiatice (de origine chineza, japoneza si filipineza) care sufereau de cancer mamar si 594 de femei sanatoase.Dupa ce au izolat influenta altor factori (educatie, numarul nasterilor etc.), cercetatorii au descoperit ca cele mai mari consumatoare de soia pe timpul adolescentei si vietii adulte aveau un risc de cancer mamar redus cu 47%. Pentru cele care au consumat frecvent soia pe timpul adolescentei, dar ocazional in viata adulta, reducerea riscului era de 23%. Deci, consumul de soia pe timpul adolescentei se pare ca este cel mai benefic.
   Intr-un alt studiu, alti cercetatori americani atribuie acest efect unei substante esentiale care se gaseste in soia. Acest compus ar putea interactiona favorabil asupra dezvoltarii glandei mamare in perioada prepubertatii, fapt care ar putea avea un efect protector, ulterior, impotriva cancerului. Insa, aceasta teorie ramane de confirmat in continuare si prin alte studii mai ample, ele trebuind sa stabileasca si care este cantitatea optima de soia consumata pentru a avea aceste efecte asupra cancerului mamar.

   Laptele este bun pentru sanatate, nimic mai surprinzator. Ceea ce trebuie mentionat in plus este ca femeile care consuma frecvent lapte au un risc redus de a suferi de cancer mamar. Pentru a studia aceasta relatie, cercetatori norvegieni de la Universitatea din Oslo au observat 48.844 de femei aflate in perioada de premenopauza timp de aproximativ 7 ani. In acest interval, 317 cazuri de cancer mamar au fost declarate. Un chestionar relativ asupra consumului de lapte pe timpul copilariei a fost adresat tuturor participantelor.
   Rezultatele au fost urmatoarele: consumul de lapte pe timpul copilariei are o legatura cu diminuarea riscului de cancer mamar la femeile de 34-39 de ani, dar nu si la cele de 40-49 de ani. Luand in considerare varsta, factorii hormonali, indicele de masa corporala, educatia, activitatea fizica si consumul de alcool, consumul de lapte la varsta maturitatii se pare ca are de asemenea un efect protector. Femeile care beau mai mult de trei pahare de lapte pe zi ar avea un risc de doua ori mai redus de a suferi de cancer de san decat cele care nu beau deloc lapte. Tipul de lapte sau concentratia sa in grasime se pare ca nu influenteaza aceste concluzii.

   Orice femeie ar trebui sa-si faca timp sa consulte medicul o data pe an pentru un examen general al sanilor. De asemenea, trebuie sa invete cum se efectueaza un autoexamen regulat al sanilor in fiecare luna dupa menstruatie, ceea ce ii permite sa observe eventualele modificari anormale. Uneori, o mamografie pentru depistarea sistematica a problemelor posibile, repetata in functie de varsta pacientei si de factorii de risc, aduce o siguranta suplimentara. Mamografia permite detectarea celei mai mici anomalii inainte de a putea fi palpabila.
   Autoexaminarea sanilor se poate face in doua pozitii: culcat sau in picioare. Unele femei efectueaza palparea sanilor sub dus sau in fata oglinzii, altele intinse in pat.  Autoexaminarea se face prin miscari circulare in sensul acelor de ceas, cu mana opusa sanului examinat. Daca sunt depistate cele mai mici modificari trebuie consultat cat mai curand medicul.




luni, 23 septembrie 2013

Preparate pentru iarna 2

   Continuam seria postarilor in care va propunem diferite preparate si conserve pentru iarna.Primele astfel de retete le gasiti aici.


                                                          Struguri murati

   - 1 kg de struguri cu boabe mari si pielita,
   - 1 pahar otet de 9 grade,
   - 2 pahare apa,
   - 3/4 pahar zahar,
   - 5-6 cuisoare,
   - scortisoara,
   - 1 lingurita de sare.

  Se spala bine strugurii si se separa boabele lovite sau patate, (cu o forfecuta) se aseaza in borcan cu tot cu ciorchine. Se fierb cateva clocote otetul, apa si cu celelalte ingrediente, apoi se toarna solutia fierbinte peste strugurii din borcan.Se inchid borcanele cu capace sau se leaga bine cu celofan, se racesc invelite si se pun, apoi, la rece. 




                                                   Dulceata de nuci verzi

   - 100 nuci verzi,
   - 2 lamai, 
   - 1 kg zahar,
   - 750ml apa,
   - 2 plicuri zahar vanilat.

   Se spala foarte bine nucile.Se curata de coaja, tot e e verde trebuie sa dispara.
   Pe masura ce sunt curatate, se pun intr-un vas cu apa rece si suc de lamaie.Apoi se  tin la frigider cel putin 24 de ore, in apa cu lamaie si cu o farfurie deasupra lor sa le tina sub apa.Se schimba apa de cateva ori si de fiecare data se adauga suc de lamaie.Dupa 24 de ore se spala cu apa rece, se scurg bine si se oparesc turnand apa clocotita peste ele si se lasa 10 minute.Se repeta operatia de 3 ori, lasandu-le de fiecare data cate 10 minute.Dupa cele trei reprize de oparit se spala iar si se lasa in apa rece, care se schimba de cateva ori, cat timp se pregateste siropul.Pentru sirop se folosesc 750 ml apa si 1kg de zahar care se pun la fiert la foc mic pana se leaga(aproximativ o ora).Se scot nucile din apa pe un servet de bucatarie sa se scurga de apa si se pun in siropul deja legat.Se fierb pret de 15 minute, dupa care se mareste un pic flacara si se fierb 15 minute.Se adauga sucul de la o lamaie si se mai dau cateva clocote.Se ia vasul de pe foc si se adauga 2 plicuri de zahar vanilat.Se amesteca si se lasa sa se racoreasca putin.Asa calda, dulceata se pune in borcane curate si sterilizate, se strang bine capacele si se rastoarna cu gura in jos pentru 5 minute sa se sigileze bine.Se pastreaza pentru o zi infasurate in paturi pana se racesc, dupa care se depoziteaza in camara.




                                                         Sirop de mure

   - 1kg mure,
   - 1/2 kg zahar,
   - zeama de la o lamaie.


   Se spala murele si se pun intr-un vas in straturi cu zaharul. Se lasa cam 3-4 ore pana se topeste o parte din zahar si fructele lasa suc. Apoi se introduc in blender, se strecoara (pentru a mai obtine suc din pulpa ramasa, se poate turna putina apa in sita) si sucul rezultat se pune pe aragaz la foc potrivit, cam jumatate de ora. Se ia de pe foc, se adauga zeama de lamaie si se toarna in sticle curate si sterile.




                                                    Fasole pentru iarna

   - 5 kg fasole pastai,
   - 3 kg rosii,
   - 1/2 l ulei,
   - sare dupa gust,
   - patrunjel verde.

   Se incinge intr-o cratita uleiul dupa care se pune fasolea rupta in bucati mici.Se adauga putina apa pentru ca fasolea sa fiarba inabusit.Dupa ce fasolea s-a inmuiat putin se adauga rosiile decojite si taiate in felii mari.Dupe ce s-a inmuiat bine totul se adauga sarea si patrunjelul si se mai lasa putin la fiert.Continutul cald se pune in borcane care se fierb in baie de aburi 1/2 ora.Se poate pune putin conservant dupa care se leaga si se pun sub o patura. 



                                              Castraveti murati in otet


   - 3 kg de castraveti,

   - 350 ml otet,
   - 250 gr zahar,
   - marar uscat,
   - boabe piper,
   - 5-6 frunze dafin,
   - boabe mustar,
   - 5 capatani de arpagic,
   - 1 plic Pikant fix iute,
   - 8 borcane de 800 ml.

   Se spala castravetii si borcanele si se pun la scurs.Se aseaza castravetii in borcane alternand cu capatanile de arpagic, se pun boabele de mustar si piper in fiecare borcan.
   Zeama pentru murare: se amesteca otetul cu 2 l apa si se pun la fiert, la foc mediu. Cand incepe sa clocoteasca se adauga zaharul, dafinul, mararul uscat si plicul de Pikant fix iute.Zeama fierbinte se pune in borcanele cu castraveti, se inchid ermetic cu un capsator special de inchis borcane si se lasa la racit, apoi se pun la loc friguros.





  

              
  


  

miercuri, 18 septembrie 2013

Cum scapam de punctele negre?

   Punctele negre apar de obicei in zona T a tenului, adica pe frunte, nas si barbie, dar sunt si situatii in care se ivesc si pe pometi.
   Pielea are un sistem de auto-hidratare care secreta sebumul, iar in momentul in care este secretat in exces si este astupat de celule moarte ale pielii, particule de praf, machiaj, se formeaza aceste puncte.
   In termeni medicali, punctele negre se numesc comedoane deschise si nu sunt altceva decat foliculi care au o deschidere mai mare (pori deschisi) decat in mod obisnuit. Foliculii sunt, de fapt, dopuri formate din celule moarte si sebum, care blocheaza oxidarea melaninei (substanta care determina culoarea pielii) si devin negre.
   Punctele negre se formeaza atunci cand foliculul devine mai mare decat dimensiunea sa normala, iar sebumul si celulele moarte iau contact cu aerul si se innegresc, ca urmare a oxidarii melaninei. Punctele albe se formeaza atunci cand amestecul dintr-un por este acoperit de piele si nu ia contact cu aerul. Acel por infundat, capata culoarea alba.


   Punctele negre de pe nas sunt una dintre cele mai inestetice probleme ale tenului si poate ca v-ati obisnuit sa “stoarceti” punctele negre de fata, insa amintiti-va ca acest procedeu de extragere fortata va poate rani pielea sau, mai rau, va poate provoca cicatrici.
   Indiferent  de varsta si cat de multa grija avem de tenul nostru, punctele negre pot aparea oricui si nu e o placere pentru nimeni.
   Punctele negre pot aparea ca urmare a machiajului excesiv si a demachierii incorecte, fiind caracteristice tenului gras. Pentru a va asigura ca scapati de aceasta problema, trebuie sa va ingrijiti corect pielea si sa utilizati o masca naturala pentru puncte negre o data sau de doua ori pe saptamana, in functie de cat de grava este situatia. 


   Cel mai simplu remediu pentru eliminarea punctelor negre este utilizarea sarii. Spalati-va fata in fiecare zi cu apa sarata, o singura data pe zi.
 
   Baile de aburi sunt excelente pentru ten, intrucat deschid porii si ii curata in profunzime de toate impuritatile, celulele moarte si sebumul. Dupa o baie de aburi de 15 minute, punctele negre vor fi mai usor de extras, porii se vor inchide, iar pielea va fi mai supla si mai catifelata.
Dupa aceasta se va freca zona afectata cu un prosop timp de 1-2 minute. Ulterior, se va aplica apa rece pentru a se inchide porii deschisi.
 
   Un remediu eficient pentru punctele negre este de a combina putina apa calda cu saruri epsom si iod. Se vor amesteca o lingurita de sare Epsom si 4 picaturi de iod cu 1/4 ceasca de apa fierbinte. Dupa ce se raceste solutia, se va aplica pe zona afectata, cu ajutorul unei dischete de bumbac. Dupa ce amestecul se usuca, se va indeparta cu un prosop uscat. 

 
   Pasta de dinti este una dintre cele mai eficiente metode pentru indepartarea punctelor negre si albe. Trebuie aplicat un strat subtire pe zonele infectate si lasat aproximativ 25 de minute, dupa care se spala foarte bine. Initial ati putea simti o senzatie de arsura, dar putin mai tarziu va disparea. Acest tratament este eficient daca este aplicat o data la 2 saptamani. 


    Puneti o lingura de lapte intr-un pahar termorezistent (care poate fi introdus in cuptorul cu microunde) si apoi adaugati o lingura de gelatina praf si amestecati bine, pana cand compozitia devine grunjoasa.
   Lasati apoi paharul in cuptorul cu microunde timp de 10 secunde, pe treapta medie.
   Dupa ce se raceste amestecul, luati o pensula de machiaj de care nu mai aveti nevoie si aplicati-l pe nas.
   Lasati-l sa se usuce aproximativ 10 minute, apoi inlaturati-l cu grija. Daca va uitati pe banda homemade veti observa punctele negre si impuritatile acumulate.


   Zdrobiti frunze de fan grecesc (Schinduf) si adaugati apa pana cand amestecul capata consitenta unei paste. Aplicati acest remediu natural pentru puncte negre pe fata si lasati-l sa actioneze o jumatate de ora. Aplicati cel putin o data pe saptamana pentru rezultate durabile.




   Se amesteca o lingura de faina cu o lingurita de apa calduta si 1/2 lingurita miere.

   Amestecati ingredientele si mai adaugati apa daca este nevoie. Acest amestec ar trebui sa fie lipicios.Luati un post-it patrat si taiat-l in 3 fasii. Aplicati "lipiciul" pe o parte a fasiei, apoi lipiti banda pentru indepartarea punctelor negre pe zona cu probleme. Dupa 10 minute, "lipiciul" ar trebui sa fie uscat. Este momentul sa indepartati banda si gata.

   O masca naturala foarte populara pentru puncte negre este cea cu albus de ou, pentru ca se intareste intr-o perioada foarte scurta de timp, o masca ce poate fi preparata foarte usor, doar in cateva minute. Separati albusul de galbenus si bateti bine albusul, pana cand devine spumos. Aplicati apoi pe fata si lasati masca sa actioneze timp de 20 de minute, dupa care clatiti. 
 
   Lapte si suc de lamaie: aceste doua ingrediente sunt bogate in antioxidanti si asta va ajuta la curatarea porilor de toate impuritatile care pot genera crearea punctelor negre si a cosurilor. Substanta de curatare se prepara adaugand intr-un pahar de lapte cald cateva picaturi de suc proaspat de lamaie. Aplicati lotiunea pe tenul curat si masati usor cateva minute, apoi lasati-o sa actioneze circa 10 minute. La final, clatiti-va fata cu apa calduta. Aceasta lotiune se poate folosi de fiecare data cand aveti nevoie sa scapati de punctele negre.

 
   Albusul de ou mai poate fi folosit si in combinatie cu alte ingrediente. Separati albusul de galbenus si bateti albusul cu un tel, timp de cateva secunde. Adaugati o lingurita de suc de lamaie si amestecati bine. Lamaia este foarte eficienta in tratarea punctelor negre, deoarece sucul penetreaza porii si uleiurile, eliminand celulele moarte ale pielii si impuritatile. In plus, aceasta strange porii. Spalati-va bine fata inainte sa aplicati aceasta masca. Acoperiti toata pielea fetei cu amestecul obtinut si lasati-l sa se usuce, timp de 15-20 de minute. Decojiti masca de pe fata, care va indeparta, astfel, si punctele negre. Nu clatiti cu apa masca, deoarece nu se vor mai elimina punctele negre. Dupa ce ati luat toata masca de pe fata, spalati cu apa calduta, apoi aplicati o lotiune hidratanta, pentru a evita iritarea si pentru a inchide porii. 

 
    Se amesteca doua lingurite de miere cu 1/2 lingurita de scortisoara si 1/2 lingurita vitamina E uleioasa.Lasati masca sa actioneze 10 minute. 


   Se va face o pasta din 5 grame de lemn de santal rosu si 5 grame de curcuma, ce se va inmuia in lapte. Pasta se va aplica pe zona afectata si se va clati dupa ce se usuca.
 
   Frunzele de alunul-vrajitoarei sunt foarte astringente si deosebit de eficiente pentru eliminarea excesului de sebum. Puteti prepara acasa o lotiune tonica prin macerarea frunzelor in apa. Aplicati solutia zilnic pe zonele care au nevoie de tratament.

 
   Proprietatile antiseptice ale rosiilor au capacitatea de a usca punctele albe si negre.Dupa ce se exfoliaza tenul, rosiile trebuie sa fie facute piure, iar acesta sa fie aplicat pe zonele cu probleme, pe durata noptii. Dimineata se spala tenul cu apa calduta.

 
   Iaurt si coaja de portocala: citricele pot face minuni pentru pielea dv., asa ca le puteti introduce cu incredere in rutina dv. de infrumusetare. Pentru a prepara aceasta masca, adaugati doua linguri de coaja de portocala taiata marunt cu patru linguri de iaurt. Amestecati pana obtineti o substanta omogena. Aplicati pasta pe obraz si masati usor cu miscari circulare cel putin 2-3 minute. Aceasta masca este excelenta si pentru tenul lipsit de vitalitate.



 
  Spalati-va fata cu apa calda si aplicati pe comedoane suc de lamaie cu putina sare dizolvata (un varf de cutit). Asteptati aproximativ 20 de minute, dupa care spalati-va iar fata cu apa calda.

 
   Amestecati miere si migdale bine pisate si masati usor zonele afectate. Aceasta masca facuta in casa va va curata pielea si va elimina impuritatile in profunzime.

 
   Amestecati suc de lime si scortisoara pudra (cantitati egale) si aplicati pasta pe punctele negre, pe toata durata noptii, iar dimineata spalati bine zona.


   Daca punctele negre apar la pliurile nasului, un remediu potrivit este pasta de lipici. Faceti o baie de aburi pentru a deschide porii apoi aplicati pasta de lipici pe nas. Asteptati 20 de minute, pana cand porii se inchid si lipiciul se usuca si trageti banda de pe nas dintr-o singura miscare.


   Se amesteca otet si amidon de porumb, in raport de 1:3, pentru a obtine o pasta ce trebuie aplicata pe zonele cu probleme, pentru aproximativ 15-30 de minute, dupa care se spala cu apa calduta.

 
   Malai si otet: aceste ingrediente au un efect uimitor asupra tenului. Pentru a crea aceasta masca minunata, amestecati doua linguri de malai cu doua lingurite de otet. Aplicati pasta pe fata si lasati-o sa isi faca efectul 15-20 de minute. Clatiti apoi cu apa calduta.


   O alta masca naturala cu ou pentru puncte negre este cea in care se combina albusul cu fulgi de ovaz si patrunjel. Fierbeti in jumatate de ceasca de apa doua linguri de patrunjel uscat, la temperatura medie. Dupa ce fierbe, acoperiti vasul si lasati amestecul la macerat timp de 10 minute. In acest timp, puneti intr-un blender doua linguri de fulgi de ovaz si maruntiti-l pana devine pulbere. Strecurati lichidul de patrunjel si aruncati ierburile. Puneti intr-un bol pulbere de fulgi de ovaz si adaugati doua linguri din ceaiul de patrunjel. Amestecati bine, pana cand obtineti o pasta consistenta, apoi puneti un albus de ou. Puteti adauga cinci picaturi de ulei (levantica, arbore de ceai, chiparos sau salvie), dar, daca aveti pielea sensibila, puteti sari peste acest pas. Intindeti masca pe fata si lasati-o sa actioneze timp de 15-20 de minute, apoi clatiti cu apa calduta.

 
   Bicarbonatul de sodiu este un ingredient-minune. Este ieftin si foarte eficient atat pentru tratarea acneei, cat si pentru indepartarea punctelor negre. Avetii nevoie doar de o lingura de bicarbonat si cateva picaturi de apa, atat cat sa obtineti o pasta groasa. Aplicati-o in zonele cu puncte negre si dupa 10 minute clatiti fata.

 
   Se combina pudra de migdale cu putina apa de trandafiri pentru a forma o pasta. Se va intinde pe zona cu probleme si se va mentine pana cand se va intari. Ulterior se va clati cu apa calduta. 


   Se amesteca trei linguri de iaurt cu doua linguri de fulgi de ovaz, o lingura de suc de lamaie si o lingurita de ulei de masline. Amestecul trebuie sa fie aplicat pe fata pentru 5-7 minute, dupa care se spala cu apa rece.

 
   Se face un mix de sare, lamaie si miere in cantitati egale. Va rezulta un scrub ce va exfolia pielea. Poate fi adaugat si iaurt in aceasta combinatie. Se va masa zona afectata cu produsul obtinut timp de 5-10 minute. Se va clati si se va usca.

 
   O alta solutie ar fi o pasta realizata din fulgi de ovaz / pulbere de migdale si apa de trandafiri, aplicata pe zonele cu probleme, cu varful degetelor, pe intreaga fata, pentru aproximativ 15 minute, apoi spalata cu apa rece.


   Pentru a elimina punctele negre amestecati zeama de lamaie cu 5 picaturi de ulei de masline sau migdale. Puteti folosi acest amestec in fiecare zi nu numai pentru a combate punctele negre, ci si pentru a preveni aparitia lor. 

 
   Se va aplica miere calda in portiunea in care sunt punctele negre. Dupa ce se va usca mierea, se va spala cu apa calda.

 
   Amestecati cateva picaturi de suc de lamaie cu o lingurita de zahar si aplicati masca pe fata, masand circular cu varfurile degetelor. Aceasta masca este eficienta pentru eliminarea celulelor moarte si a punctelor negre, iar pielea va deveni mai curata.


  Orezul poate fi si el folosit, se lasa la macerat in lapte, timp de 5 ore, dupa care se face o pasta in blender si se freaca zonele afectate.


   Exfolierea si scrub-ul facial sunt perfecte pentru a elimina celulele moarte si pentru a curate pielea in profunzime. Incearca, totusi, sa lasi un interval de cel putin trei zile intre exfolieri.


   Se amesteca frunze de coriandru si turmeric (sofran) cu apa, iar pasta obtinuta se foloseste ca masca pentru eliminarea punctelor negre.


   O crema preparata in casa din suc de lamaie, miere si praf de copt este perfecta pentru eliminarea punctelor negre.


   Aplicati suc de aloe vera (seva din frunza) pe obraji, barbie, frunte si nas. In afara de ajutorul contra punctelor negre, aloe vera are proprietati antiseptic si cicatrizante si va ajuta la regenerarea pielii. 

   Se dau cativa cartofi prin razatoare, apoi se freaca zonele cu puncte negre si se asteapta 15 minute, dupa care se spala.


   Puteti sa preveniti aparitia punctelor negre cu ajutorul oului. Bateti bine un albus si adaugati o lingura de miere. Aplicati mixtura pe zonele cu problema si lasati-o sa actioneze 20 sau 30 de minute. Spalati-va fata cu apa calduta.







   Aceste solutii simple pentru indepartarea punctelor negre sunt deosebit de eficiente.Totusi, pentru a avea o piele curate, de invidiat, schimbarea trebuie sa inceapa din interiorul corpului dv. Incearcati sa va suplimentati dieta cu produse bogate in beta-caroten si vitamina A (oua, lapte, ton, ficat, boia de ardei, ardei rosu, cartofi dulci, morcovi, legume cu frunze inchise la culoare, dovleac, salata verde, caise uscate, pepene galben, morcov). Vitamina A este esentiala pentru vedere dar si pentru o piele sanatoasa, intrucat ea regleaza productia de sebum a corpului.


 
   Un alt tratament este format din un albus de ou, o lingura cu suc proaspat de lamaie si un servetel de hartie. Dar inainte de a pregati benzile pentru puncte negre trebuie sa va pregatiti tenul urmand acesti pasi:

   Demachiati si curatati bine fata cu un produs special.
   Folositi un scrub bland.Poate fi preparat in casa, de exemplu un scrub cu zat de cafea, sau cumparat. 
   Faceti o baie de aburi! Puneti pe foc o oala larga cu putina apa pe fund, iar cand da in clocot, asezati-va cu fata deasupra ei si acoperiti-va capul cu un prosop. Ramaneti asa macar cinci minute.
   Aplicati benzile facute dupa reteta de mai jos si lasati-le sa se usuce cel putin 20 de minute.
   Spalati-va fata cu apa calduta, apoi aplicati crema hidratanta.
   Reteta: amestecati un albuş de ou şi o lingură cu suc proaspat de lamaie. Bateti-le bine pana incepe sa se formeze o spuma.
   Dintr-un servetel de hartie rupeti bucati de marimea dorita.Va trebuie una pentru nas, una pentru frunte şi una pentru barbie.
   Inmuiati bucatile de servetel in amestecul de ou si lamaie. Trebuie sa le lipiti pe fata imediat, altfel se usuca.
   In 20-30 de minute, cand dezlipiti benzile de pe fata, ar trebui sa se desprinda si punctele negre.

marți, 17 septembrie 2013

Hemoroizii

   Hemoroizii sunt dilatatiile venelor situate la nivelul canalului anal si rectului inferior, pachete hemoroidale ce pot atinge dimensiuni suparatoare si pot fi exteriorizati prin anus, complicandu-se in diverse moduri - sangerare prin fisura la baza acestora sau prin fistula venoasa, tromboza hemoroidala sau prolaps. 

   Daca pacientii sufera de constipatie si pe langa acest lucru mai descopera si aparitia sangelui pe hartia igienica sau in materiile fecale eliminate, atunci este cat se poate de clar ca acestia sufera de o anumita boala aparuta la nivelul anusului. In aceste conditii anusul devine extrem de inflamat iar pacientii pot resimtii dureri puternice atunci cand fac anumite miscari. Daca pacientii au aceste simptome, inseamna ca sufera de hemoroizi sau fisuri anale


   Aparitia hemoroizilor este favorizata de ereditate, de constipatie, de sarcina, boli de ficat, tumori ale rectului ce apasa pe venele de la acest nivel. In perioada rece exista o predispozitie mai mare pentru aparitia hemoroizilor si de aceea este bine sa incepem preventia acestora si implicit a constipatiei cu luna octombrie.
Statul pe scaun foarte multe ore zilnic este factor de risc pentru hemoroizi, la fel si ridicarea de obiecte grele frecvent sau practicarea unor sporturi care necesita eforturi violente.
Persoanele care stiu ca au necazuri cu hemoroizii trebuie sa se cam abtina de la piper, boia, ardei iute si chiar de la mustar.
Se pare ca aparitia constipatiei este direct legata de procentul de gluten din produsele consumate. Glutenul este prezent in concentratii semnificative, de exemplu in painea alba si produsele de patiserie. Este bine sa se consume cu moderatie.


   Hemoroizii reprezinta o boala a tesutului vasculo-conjunctiv din zona anala, deci o boala si de vas, dar si de tesut conjunctiv care sustine vasele in zona anusului. Boala de hemoroizi este si o boala a pozitiei bipede. Ridicarea omului in picioare a favorizat dilatatia venelor la nivelul canalului anal.


   Este important de mentionat ca tratamentul hemoroizilor este nuantat in functie de gradul de severitate a bolii.
Majoritatea pacientiilor care sufera de hemoroizi sau fisuri anale isi indreapta atentia catre tratamentele alternative iar in caz ca acestea nu dau rezultate si boala se agraveaza, pot apela la dureroasele interventii chirurgicale. 


   In functie de nivelul la care apar vorbim despre hemoroizi externi si hemoroizi interni.
Hemoroizii externi sunt situati in partea exterioara a anusului, acesti hemoroizi sunt vizibili. Este vorba de fapt despre vene acoperite de piele, care s-au umflat si au o culoarea albastra. Pacientii care au hemoroizi externi sufera mult din cauza durerii, pielea din zona afectata de hemoroizi este foarte sensibila. Hemoroizii externi sunt asemanatori oarecum cu fisurile anale doar ca hemoroizii externi sunt vene iritate si umflate, iar fisurile anale sunt mici rupturi ale mucoasei.

 
   Hemoroizii interni apar in interiorul canalului anal. Acesti hemoroizi nu sunt vizibili.Hemoroizii interni dau impresia ca rectul este plin, iar efortul de a elimina materiile fecale determina sangerarea acestor hemoroizi. De altfel, sangerarea este simptomul cel mai frecvent la persoanele cu hemoroizi interni.Daca nu sunt tratati corespunzator si la timp, hemoroizii se maresc, devin foarte durerosi si treptat ies in afara anusului. 


   Spre deosebire de hemoroizi, fisura anala este o ruptura a mucoasei care inveleste canalul rectal si prezinta cam aceleasi simptome ca hemoroizii. Pentru a fi siguri de un diagnostic cat mai corect, pacientii care prezinta simptome precum sangerari, arsusi si dureri anale, sunt sfatuiti sa apele la un consult medical de specialitate, pentru a fi indrumati catre cel mai bun tratament.


   Fisurile anale se clasifica 2 categorii: fisura anala cronica si fisura anala acuta, diferenta facand-o perioada de timp in care pacientul este afectat. In cazul hemoroizilor, cel mai intalnit simptom este aparitia sangerarii in scaunul eliminat sau pe hartia igienica, iar in cazul fisurilor anale una dintre cele mai intalnite simptome este durerea. Aceasta durere este localizata la nivelul regiunii anale si are tendinte de arsura, sau usturime.


   In cazul prezentei sangelui in scaun, pentru a putea sustine diagnosticul de hemoroizi sangeranzi, medicul va trebui sa exploreze bolnavul pentru a face deosebirea dintre o sangerare datorata hemoroizilor si cea datorata altor cauze - cel mai frecvent un cancer de intestin gros.
   Tuseul rectal este o manevra obligatorie si de rutina a oricarui bolnav si in special a celor ce acuza simptome in aceasta regiune. Aceasta explorare care poate oferi informatii pretioase referitoare la regiunea anusului, se efectueaza cu manusa si lubrifiant cu bolnavul asezat in coate si genunchi sau pozitie ginecologica. Pentru o examinare mai complexa se poate utiliza anuscopul sau rectoscopul. Examinarea directa a rectului poate fi efectuata si prin recto-colonoscopie, ce va permite si vizualizarea sigmoidului si a intregului colon excluzand astfel eventuale leziuni patologice cu sangerare. 




   In cazul hemoroizilor de mici dimensiuni necomplicati si care nu dau simptome suparatoare pentru bolnav, nu este nevoie de un tratament ci mai cu seama de evitarea conditiilor favorizante complicarii lor: constipatie, eforturi repetate de tuse, iritarea acestora printr-o alimentatie condimentata excesiv, sezutul timp indelungat, etc.
   In cazul inflamarii acestora, trombozei hemoroidale si iritatiei hemoroizilor tratamentul recomandat este in general aplicarea locala de unguente cu continut de substante antiinflamatoare, analgezice sau chiar substante anestezice, supozitoare cu continut similar, iar in cazurile asociate cu constipatie se vor administra laxative.

 
   Igiena locala riguroasa reprezinta un element de maxima importanta. Sub tratament, simptomele vor dispare in cateva zile. Aplicarea acestor unguente si supozitoare va continua o perioada si dupa disparitia simptomelor pentru a evita reaparitia hemoroizilor si a simptomelor. Bolnavul va evita in continuare episoadele de constipatie prin reglarea alimentatiei si/sau administrarea laxativelor la nevoie. Un regim igienic si alimentar adecvat va fi stabilit la recomandarea medicului si va contine o proportie adecvata de fibre vegetale continute in special in cereale, fructe si legume.


   Pacientii suferinzi de hemoroizi externi, sunt sfatuiti sa apeleze la bai calde de sezut imediat dupa folosirea toaletei si sa inlocuiasca pe cat posibil hartia igienica, cu servetele, sau tampoane medicinale. Pentru a mai reduce din senzatia de disconfort, pacientii pot aplica pe zona afectata pungi cu gheata. Pentru a mai atenua durerile si inflamatiile, pe parcursul tratamentului, pacientii sunt sfatuiti sa nu puna presiune pe zona anala.

   Hemoroizii de gradul I sangereaza din cand in cand, uneori creeaza disconfort. In acest grad de inceput al bolii hemoroizilor tratamentul este un regim dietetic si de igiena.
   In hemoroizii de gradele II si III se aplica un tratament la cabinet ambulator, fara internare in spital. Cea mai utilizata metoda este ligatura cu benzi de cauciuc, adica legarea hemoroizilor la baza lor cu niste inele de cauciuc. Hemoroidul este aspirat intr-un tub, apoi strangulat la baza cu o parghie si i se monteaza doua inele de cauciuc, astfel se usuca, pentru ca nu mai este irigat cu sange si dupa sapte-zece zile hemoroidul cade, ramanand o mica rana care se cicatrizeaza repede. Aceasta interventie se repeta la 2-3 saptamani pentru ceilalti hemoroizi. Dupa aceasta procedura, omul pleaca acasa si nu s-a folosit nici o anestezie. 


   Alta metoda folosita in hemoroizii de gradul I si la unii de gradul II este fotocoagularea cu raze infrarosii a vaselor dilatate. Adesea se asociaza aceasta coagulare cu raze si cu metoda de legare cu benzi de cauciuc. Pierde teren metoda de sclerozare, cand se injecteaza in hemoroizi o substanta care ii micsoreaza. Dezavantajul e ca sclerozarea produce dureri. Mai rar se folosesc metodele de inghetare a hemoroizilor prin crioterapie si metoda de electrocoagulare bipolara. 

   Cand hemoroizii au ajuns in stadiile III si IV se impun operatiile de chirurgie clasica. Se extirpa cu bisturiul pachetele de hemoroizi. Dar dezavantajul consta in dureri aparute dupa operatie, in perioada de spitalizare si in riscurile anesteziei. Astazi se tinde spre limitarea interventiilor chirurgicale.

   Tratamentul pentru fisuri anale poate sa varieze destul de mult si depinde in mare masura de tipul si severitatea fisurii anale. Astfel fisura anala acuta poate fi considerata o leziune relativ usoara si sunt sanse mari sa se vindece de la sine pe parcursul a catorva saptamani.Cu toate ca este o leziune mai usoara, in unele cazuri este necesar un tratament, acesta putand fi un laxativ prescris de catre medic si o crema care trebuie aplicata direct pe zona afectata prin masarea zonei. De asemenea, daca pacientii sufera dureri mari, doctorul le poate administra anumite anestezice, avand rol de a reduce semnificativ durerea resimita de pacientii in timpul eliminarii scaunelor. In cazul in care fisura anala acuta nu se vindeca si nu raspunde la tratamentele administrate, atunci se poate vorbii despre aparitia fisurii anale cronice. Din pacate fisurile anale cronice sunt mult mai grave decat cele acute, iar acestea necesita tratament chirurgical. De altfel, daca este necesara interventia chirurgicala in cazul fisurilor anale cronice, pacientii trebuie sa stie ca exista 2 tipuri de interventii si anume: dilatatia anala si sfincterotomia interna laterala.


   Daca doriti sa nu suferiti de hemoroizi mergeti la toaleta in acelasi moment al zilei, in fiecare zi la aceeasi ora, pentru a va obisnui intestinele sa se goleasca cu regularitate. Pentru persoanele ocupate intreaga zi, aceasta ora trebuie sa fie dimineata si sa se respecte in fiecare zi, pentru a se forma un reflex conditionat. Nu amanati momentul defecatiei, daca simtiti nevoia sa mergeti la toaleta. Cu cat asteptati mai mult, cu atat fecalele devin mai uscate si mai dure si exista riscul sa irite peretii intestinului. In momentul defecatiei, evitati sa va fortati tinandu-va respiratia. Este un obicei gresit, care provoaca hemoroizi.


   Nu stati pe toaleta mai mult decat este nevoie. Evitati sa cititi la toaleta. In aceasta pozitie, muschii anusului sunt relaxati si antreneaza un aflux de sange catre zona respectiva, crescand riscul de hemoroizi. Nu va „scremeti”, deorece aceasta ar putea duce la hemoroizi si, mai mult decat atat, la acest proces participa si muschii abdominali care creeaza o presiune intraabdominala crescuta, cu repercusiuni asupra intregului organism.


   Consumati masline. Introducerea maslinelor in alimentatie nu poate fi decat benefica.  Trebuie mentionat ca maslinele fac parte integranta din renumita dieta mediteraneeana in salate sau consumate simplu fara alte combinatii.
   Pentru persoanele care au intoleranta la sare, pot fi utilizate maslinele dietetice/nesarate, la fel de sanatoase. Maslinele vor ajuta la un tranzit intestinal mai lejer si complet. Nu mai mentionam avantajele consumului de masline pentru alte afectiuni ci strict pentru prevenirea constipatiei si a hemoroizilor.


   Pe cat posibil, pentru a nu suferi de hemoroizi, incercati sa adoptati o pozitie fiziologica pentru defecatie. Aceasta este pozitia „pe vine”, adica cu picioarele flectate, astfel incat presiunea asupra scaunului sa fie data de muschii bazinului si de pozitie in principal.




   Consumati semintele de in. Desi au un potential ridicat in prevenirea constipatiei, exista unele retineri din cauza gustului nuantat. Trebuie verificat cat de proaspete sunt aceste seminte inaintea consumului. Semintele de in pot fi consumate printr-o prajire usoara in prealabil sau puse la inmuiat in apa pentru cateva ore.


   Pentru a nu agrava eventualii hemoroizi, cand va stergeti, faceti asta cu un servetel umed, usor, fara sa brutalizati zona. Nu folositi hartie igienica parfumata sau servetele parfumate, deoarece parfumul sau orice produs chimic irita suplimentar.


   Consumati sucuri naturale din Aloe Vera. Inainte de a consuma aceste sucuri, este bine sa cititi cu atentie ce contin in compozitie. Sunt recomandate acele sucuri cu un continut cat mai ridicat de pulpa de aloe vera. Se pot face si acasa astfel de sucuri din cateva frunze de aloe vera.


   Daca va este teama de hemoroizi evitati alimentele care pot sa provoace constipatie: banane, orez, suplimente pe baza de ioni de fier.
   Pentru reducerea riscului de hemoroizi scadeti consumul de alimente sarace in fibre, asa cum sunt dulciurile, branzeturile, painea alba sau carnea.


   Murele sunt fructele perfecte pentru combaterea hemoroizilor, astfel prin continutul foarte mare de fibre, murele stimuleaza detoxifierea colonica, combatand excelent constipatia. De asemenea ciresele, coacazele negre si coacazele rosii au efecte dintre cele mai bune in lupta impotriva hemoroizilor.
   Consumul de portocale este recomandat in tratarea hemoroizilor, deoarece contine vitamina C si bioflavonoide. Se recomanda a se consuma intre 2 si 4 portocale pe zi, de preferabil 2 dimineata si 2 seara. 


   Plantele utilizate in mod frecvent pentru tratarea hemoroizilor sunt: galbenelele, grausorul, papadia, sau ghimpele. De asemenea radacina de papadie are rolul unui laxativ, iar acest remediu se administreaza pacientilor in doze de pana la 3 cesti pe zi. Un tratament cu efecte destul de bune impotriva hemoroizilor, il reprezinta tratamentul pe baza de ginko biloba, care este un antiinflamator, iar in doza standard se administreaza intre 40 si 60 mg de 2 sau 3 ori pe zi. Castanul salbatic este un astringent puternic, iar doza recomandata este de o ceasca de ceai timp de 2 sau 3 ori pe zi, sau aplicarea de comprese direct pe zona afectata. Un alt remediu naturist este alunul, este un astringent la fel de puternic precum castanul salbatic, acest remediu opreste sangerarile si diminiueaza inflamatiile tesuturilor. Metoda de administrare este de 3 ori pe zi, dupa fiecare scaun, aplicarea facandu-se extern. Impotriva hemoroizilor externi se pot aplica comprese cu aloe vera, o planta care reduce durerea si iritarea hemoroizilor.
   Un amestec de: musetel, troscot, tataneasa, coada soricelului si nalba mare este foarte eficient.  Pune o lingurita la 250 ml de apa fierbinte. Bea de trei ori pe zi cate o cana de ceai antihemoroizi, cu 20 de minute inaintea fiecarei mese. Continua acest tratament timp de o luna.




   Ceara de albine cat o aluna se amesteca cu o lingura de miere de albine (curata), o lingura de ulei de floarea soarelui sau de masline, 2 cm de frunza de aloe pisata (mai veche de 3 ani).
   Se amesteca toate componentele intr-un vas emailat, asezat pe foc potrivit, pana se obtine un lichid omogen. Se toarna in cutiute din plastic, se lasa sa se raceasca si dupa o buna igiena locala, se unge locul afectat, pana la vindecare. 


   Se piseaza 10 capatani de usturoi necuratate, se fierb la foc mic cu ½ litru de apa 15 minute, se lasa la temperatura suportabila dupa care se fac bai de sezut, (cat mai fierbinti). Apa poate fi incalzita si folosita de 4-5 ori. Metoda este foarte eficienta, nefiind nevoie de mai multe ori. Fiecare spalatura trebuie sa dureze 15 minute şi sa fie cat se poate de fierbinte. 

   Se fierbe 1 kg de varza dulce circa 30 de minute, in 2-3 kg de apa. Cu zeama obtinuta se fac zilnic bai de sezut caldute. Se poate folosi si praz, si se poate tine la frigider incalzindu-se inainte de folosire. Sau se mai poate folosi alternativ. După o baie de circa 30 minute se lasa sa se usuce, nu se sterge, si se unge locul dureros cu alifie de galbenele. Tratamentul dureaza cam o luna de zile.


   Tratament cu matraguna: cu un decoct de matraguna, planta trebuie fiarta 1/2ore, se va spala locul bolnav si se va sta 15 minute cu fundul in acest decoct, ceaiul trebuie sa fie cat mai cald. Baile se vor face in fiecare seara.


   Nucul infloreste in aprilie si are flori femele - nuca propriu-zisa – si flori barbatesti – niste moturi verzi pline de polen galben, care dupa ce fecundeaza nuca cad si se vor usca devenind negre. Se pot culege de pe jos si se pot pastra 2-3 ani.
   In 2-3 litri de apa, cand fierbe, se pune o mana, circa 20 g de moturi de nuc, se opreste focul si se acopera. Cand infuzia este suportabila la cot, se pune intr-un lighean cu moturi cu tot, si se fac bai de sezut pana ce infuzia se raceşte. Se poate reincalzi si folosi inca o data. Se for face 10 astfel de bai in 10 seri consecutiv. Bolnavul trebuie sa se fereasca de piper, ardei iute si trebuie sa mentina o igiena stricta la locul bolnav.





 

sâmbătă, 14 septembrie 2013

Calinul

   Este un arbust inalt pana la 5 m, stufos, cu tulpina ramificata, la noi creste prin tufisurile si padurile mai umede. Are frunzele opuse, trilobate, cu lobii ascutiti si sinuat dintate; florile albe-rozacee sunt dispuse in inflorescente terminale umbeliforme, cele marginale mai mari si sterile, iar cele centrale mai mici si fertile, avand caliciu si corola, fiecare format din 5 piese.Cand planta este tanara are o scoarta verde-cenusie cu textura neteda. La maturitate, tulpina plantei are culoarea cenusie iar textura se transforma in una poroasa cu crapaturi. Creste in special in padurile de la campie dar poate fi gasit si in regiunile deluroase ajungand chiar si in zonele de munte. 



   Coaja de calin se usuca in straturi subtiri, in aer liber sau in uscatorii la temperatura de 40-45 grade C. Din 3 kg coaja proaspata se obtine 1 kg de produs uscat. Coaja de calin se foloseste in industria de medicamente la prepararea unor extracte cu actiune calmanta si homeostatica. 

   Infloreste din mai pana la sfarsitul lui iunie. Se utilizeaza scoarta recoltata in lunile aprilie, mai de pe ramurile si tulpinile tinere. Dupa uscare are gust amarui astringent.

   Calinul este un arbust usor de plantat si intretinut, care ofera culoare gradinii dv. tot anul. Majoritatea speciilor de calin prefera solurile bine drenate si locurile insorite. Solul potrivit pentru calin este cel care un PH de 5,5. Exista insa si specii care tolereaza solurile umede. Chiar daca exista specii care rezista si la temperaturi mai joase, este recomandat sa feriti calinul de vant si geruri.

   Calinul trebuie plantat primavara sau toamna, la distanta de 1,5 metri unul de celalalt. Pentru a planta calinul, sapati o groapa de doua ori mai adanca si mai mare decat radacina. Amestecati pamant si compost in proportii egale si acoperiti bine radacina. Dupa plantare, udati arbustul la fiecare 10 zile. Dupa ce este bine inradacinat, calinul nu mai are nevoie de udare regulata, decat in perioadele secetoase.

   Este insa foarte important sa aplicati ocazional un strat consistent de mulci, care sa retina umezeala si sa inhibe dezvoltarea de buruieni. In fiecare an trebuie sa verificati nivelul de mulci si sa mai adaugati daca este nevoie.


   In traditia populara: fructele globuloase rosii se foloseau fierte la vopsit in rosu, iar calinele fierte se foloseau in varsatul de vant.



   Compozitia chimica a scoartei: contine o glicozida amara (viburnina), tanin, flavonoide, un complex rezinos, esteri ai acidului valerianic, amidon.

   Proprietati: stimuleaza pofta de mancare, in acest sens se poate folosi singur sau in asociatie cu alte plante. Astringent, sedativ si antidismenoreic, in iminenta de avort si accidente nervoase ale sarcinii.

   Doua lingurite de scoarta maruntita se pun la 250 ml apa. Se fierb apoi timp de 10 minute. Se strecoara. Se pot consuma 2 cani pe zi. In cazul spalaturilor vaginale sau al ranilor se va face cu cantitate dubla de planta.

   Tinctura: o parte coaja macinata si 5 parti alcool alimentar de 70%. Se tine ermetic inchisa si se agita zilnic timp de 15 zile apoi se strecoara. Se va putea lua cate o lingurita de 3 ori pe zi inainte de mese diluata cu putina apa.

   Fructele: se extrage sucul cu storcatorul de fructe si se consuma cate 40 ml in cazul gastritelor hiper-acide sau chiar in cancer, in scop preventiv. In combinatie cu suc de coacaze in parti egale luat de 3 ori pe zi se poate lua de cei care fac chimioterapie, pentru a nu se simti asa tare efectele negative ale acestui tratament.



   Se poate folosi la următoarele afectiuni: accidente nervoase ale sarcinii (calmant), afectiuni vaginale, bufeuri (de caldura), cancer, colici, dismenoree, dureri abdominale, eminentă de avort, gastrite hiper-acide, gripe, hemoragii uterine, inima ( intareste muschiul inimii), raceli, transpiratii excesive, tuse.

   Calinul trebuie fertilizat in fiecare primavara si toamna. Este recomandat sa folositi fertilizatori speciali pentru arbusti, delicati si pe cat posibil organici. Arbustul trebuie tuns imediat dupa ce florile au cazut. Mugurii pentru anul urmator se formeaza rapid, astfel ca este important sa nu tundeti calinul inainte de sfarsitul lunii iunie.

   Pentru a pastra forma arbustului, taiati ramurile care cresc haotic. Ramurile uscate sau bolnave trebuie taiate din pamant. Daca plantati calinul ca si gard viu, este foarte important sa il tundeti anual.

   Cea mai buna tehnica de inmultire este prin butasi, care se preleveaza in lunile iunie, iulie. Calinul este atacat de afide, boala alba sau viermi microscopici, astfel ca trebuie sa il verificati ocazional.




vineri, 13 septembrie 2013

Copiii, parintii si boala

   Cand copilul se simte bine, parintii sunt si ei calmi, se simt bine la randul lor.
   Cand copilul este bolnav, sufera dintr-o cauza anume, parintii sufera alaturi de el.
   Dar, paradoxal, majoritatea problemelor de sanatate, a bolilor chiar, isi au originea in sanul familiei, de exemplu, copiii sufera atunci cand parintii lor se cearta.
   Suferinta copiilor este provocata de absenta unitatii, a armoniei in sanul familiei, cand, din pricina problemelor, cei mari:mama si tata, uita de copil, nu-l mai observa.
   Atunci, copilul sufera si... se imbolnaveste. Desigur, chiar si un copil fericit, care se bucura de dragostea si grija permanenta a parintilor, se poate imbolnavi, contracteaza o raceala, o boala infectioasa normala pentru cei mici, sau isi luxeaza piciorul la joaca.


   Majoritatea afectiunilor de care sufera copiii au insa caracter psiho-somatic, adica le contracteaza acei copii care simt nevoia sa fie inconjurati de mai multa dragoste din partea parintilor.
   Boala este in cazul acestor copii un fel de strigat de ajutor. Mesajul pe care il transmit ei are un continut specific: "Iubiti-ma, dragi parinti!"




   S-ar parea ca doar copiii care traiesc in lipsuri, in saracie si nevoi tanjesc dupa iubirea parinteasca. De fapt, insa, exista copii nefericiti si in randul celor ce au de toate: haine, carti, dulciuri, dar nu au atentia si dragostea cuvenite.
   Copiii au nevoie permanent de atentie si iubire, nu doar de o mica portie. Parintii uita sau nu stiu ca omuletul acela mic nu se poate dezvolta - fizic si psihic - decat in conditii optime.
   Iar acestea includ, ca factor primordial, iubirea, atentia, grija parinteasca.


   Exista, dupa opinia specialistilor, trei categorii de familii in care copiii sunt expusi la afectiuni psiho-somatice. Aceste trei tipuri de familii sunt:
 
   1. Familiile de tip dictatorial: parintii sau unul dintre parinti isi impun vointa, subjuga personalitatea copilului si, ca urmare, acesta ramane infantil, se teme si va continua ca adult sa se teama sa-si exteriorizeze simtamintele.

   2. Familiile in care parintii petrec prea putin timp cu copiii: in acest caz, copiii se retrag intr-o lume a lor, interioara, ridica un zid intre ei si lumea exterioara. De aici - cazurile de autism, in majoritatea lor, provocate de izolarea copilului.

   3. Familiile in care parintii ignora personalitatea copilului: familiile in care parintii ignora personalitatea proprie a copilului si il incarca peste poate cu visele si sperantele lor, pe care nu au reusit sa si le implineasca la vremea lor. De fapt, parintii ii manipuleaza pe copii, ii considera o prelungire a propriului lor Eu. De cele mai multe ori insa. copiii isi doresc altceva.


   In diabetul zaharat:
   Se stie ca un rol important revine factorului ereditar, care creeaza predispozitia pentru a contracta diabetul. Absenta sau insuficienta iubirii parintesti provoaca insa evolutia bolii.   Pentru a compensa absenta, lipsa atentiei pe care o reclama copilul, parintii ii cumpara dulciuri. Iar copilul incepe sa caute consolarea in consumarea de bomboane, prajituri, fursecuri, biscuiti etc. Excesele nu duc la nimic bun, dupa cum se stie, asa ca... hop! si diabetul.
   La fel se intampla in caz de ulcer, ca si in alte boli cronice, cu radacini in copilarie.


   In bolile de piele:
   Bolile de piele pot avea cauze diverse: atat de insuficient contact fizic, nevoia de mangaiere, cat si tendinta de izolare - "Nu ma atingeti!" - ca un semn de revolta la lipsa de iubire. Poate fi si un mod de a atrage atentia asupra sa: "Iata cit imi este de rau!"


   In balbaiala:
   Balbaiala poate fi consecinta unui soc nervos, spaima spre exemplu, dar uneori se datoreaza excesului de informatii pe care copilul nu reuseste sa le asimileze in intervalul de timp insuficient.


   In astmul bronsic:
   Astmul bronsic atesta ca, pentru copil, este greu de respirat in atmosfera de acasa.  De regula daca nu exista cauze climatice - smog, regiune mlastinoasa etc. - copiii astmatici provin din familii caracterizate printr-o excesiva retinere in manifestarea sentimentelor fata de cei mici. Parintii blocheaza emotiile copilului: "Nu plange", "taci", "nu mai tipa", "fii cuminte" etc.
   Emotiile negative blocate nu pot fi exteriorizate si, acumulandu-se, declanseaza astmul.


   De asemenea, reprimarea, blocarea starilor emotionale poate duce si la alte imbolnaviri. Un tic nervos, de exemplu, este o manifestare a unei stari de iritare, de furie. Reprimate, ele duc la acest limbaj al simbolurilor - ticurile.



   Copilul s-a imbolnavit, si prima reactie a parintilor este sa cheme medicul sau sa dea fuga la policlinica. Foarte bine, doar ca, in acelasi timp, ar trebui sa se gandeasca la ceea ce se intampla in relatiile dintre parinti si copii: nu cumva ceva nu merge tocmai cum trebuie?
 
   In loc sa azvarlim cu invective in copilul care greseste de genul: "esti un prost!", "derbedeule", "leneso" etc. este mai bine sa-i aratam unde a gresit.
   In loc sa-l coplesim cu strigate, este mai bine sa-i spunem ca, prin comportarea sa nepotrivita, ne face de ras, ne supara, caci ne atrage oprobiul celorlalti, desi noi, parintii, am dori sa fim mandri de copilul nostru, caci il iubim.


   Copilul trebuie ingrijit inca din pantece.
   Familiile care abia au in plan un copil este bine sa se ingrijeasca din timp de sanatatea acestuia, inainte de a se naste.
   Se stie, este demonstrat stiintific, ca fatul aude tot, simte orice atingere, distinge vocile si mainile mamei si tatei. Contactul cu cel mic trebuie stabilit deci inca din faza intrauterina.  Copilul simte caldura, grija, iubirea parintilor.
   Cu deosebire, fatul asteapta semne ale atentiei tatalui sau, caci de mama oricum este legat permanent. Atingerea mainilor tatalui ii da incredere si siguranta, iar vocea - o stare foarte placuta. Dupa nastere este bine ca firul ce ne leaga de copil sa nu se rupa, iar copilul se va simti iubit si ocrotit si va fi mult mai sanatos!

marți, 10 septembrie 2013

Preparate pentru iarna

   Toamna nu a intarziat sa apara si fiecare gospodina se gandeste la venirea iernii, la pregatirea tuturor bunatatilor cu care sa umple camara, pentru ca iarna sa treaca mai usor, iar mancarurile gustoase sa nu lipseasca de pe masa.

   Va propunem o seri de postari, in care sa va prezentam astfel de retete, pentru a va aproviziona pentru iarna.

                                                     Zarzavat spornic si gustos

   - 10 kg ardei,
   - 8 kg morcovi,
   - 20 kg rosii,
   - 1 1/2 l ulei,
   - doua legaturi frunze patrunjel,
   - doua legatuiri frunze telina
   - sare.

   Se dau rosiile prin separator de 3 ori si se pun intr-un vas.Ardeii si morcovii se dau prin masina de tocat si se pun in vase separate.Intr-un tuci se pune uleiul, iar cand se incinge bine, se adauga morcovul si se lasa sa se aureasca, apoi se adauga ardeiul si la urma pasta de rosii.Se lasa sa fiarba, pana iese uleiul la suprafata, apoi se adauga verdeata tocata marunt, se mai lasa 2-3 clocote si se pune in sticle sterilizate.
   Se impaturesc sticlele si dupa racire se aseaza in camara.




                                                     Tocanita de toamna

   - ceapa, 
   - rosii,
   - ardei,
   - usturoi, 
   - sare, piper, ulei.

   Cantitatile sunt in functie de preferintele fiecaruia, de cat doreste sa prepare pentru iarna.

   Se taie ceapa pestisori, se spala ardeii si se taie feliute mai subtiri, iar rosiile se spala si se taie cuburi.Intr-un vas, se pune uleiul la incins.Se adauga ceapa, iar cand devine sticloasa, se pune usturoiul pisat.Dupa un minut, se adauga ardeiul si se calesc impreuna cateva minute.Se adauga rosiile taiate si se lasa pe foc pana clocotesc.Se reduce focul si se lasa sa fiarba la foc mic, amestecand din cand in cand.Cand lichidul s-a redus si mancarea are consistenta de zacusca, mancarea este gata.Se adauga sare si piper dupa gust si se pune in borcane pentru a fi pastrata.



                                                          Gem de afine

   - 1 kg afine,
   - 1 kg zahar,
   - 1 anason stelat sau 2,3 cuisoare,
   - 1/2 lamaie.

   Afinele se spala sub jet de apa rece si se scurg bine.Se pun intr-un bol si se paseaza cu blenderul vertical, putin.Se pune piureul de afine in vasul pentru gem, se adauga zaharul, anasonul sau cuisoarele si se lasa sa fiarba la foc mare pentru 30 de minute.Se opreste focul, atunci cand gemul este legat, se adauga zeama de lamaie, se scoate anasonul si se pune gemul fierbinte in borcane. 



                                                 Castraveti bulgaresti

   - cantitatea de castraveti variaza in functie de cate borcane sunt,
   - restul ingredientelor pentru un borcan de 800 de grame:
   - cateva frunze de marar,
   - o crenguta cimbru,
   - 1/2 ceapa medie,
   - doua foi de dafin,
   - un catel de usuroi,
   - 1/2 morcov mediu,
   - o lingura sare,
   - o lingura zahar,
   - o lingurita piper boabe,
   - o lingurita boabe de mustar,
   - otet.

   Se aseaza in borcan mararul, cimbrul, ceapa taiata pestisori, usturoiul si morcovul taiat felii.Se aseaza apoi castravetii, de preferat mai mici si printre ei se pun si foile de dafin.Se toarna otet pana la dunga zgrunturoasa din partea de jos a borcanului, apoi se pun sarea, zaharul, piperul si mustarul boabe.Se completeaza cu apa pana la umplerea borcanului.
   Se acoprea borcanele cu capace si se fierb la bain-marie pana cand castravetii isi schimba culoarea.



                                                   Muraturi turcesti

   - gogosari, 
   - gogonele verzi, 
   - morcovi,
   - varza alba,
   - telina,
   - ceapa,
   - conopida,
   - boabe de mustar,
   - boabe de piper,
   - sare,
   - zahar sau miere de albine,
   - foi de dafin,
   - 1/3 l otet,
   - 2/3 l apa.

   Se taie gogonelele rondele si apoi cubulete mici.Zeama si samburii de la gogonele se arunca.Se taie cubulete morcovii, gogosarii si telina.Varza se toaca marunt, conopida se desprinde buchetele, ceapa se curata si se taie rondele.Se fierbe apa cu otetul, sare si condimente.Pentru fiecare litru de otet diluat se foloseste o treime otet, doua treimi apa, 3-7 boabe de piper, foi de dafin, o lingura sare, o lingura zahar sau miere.Toate legumele se aranjeaza in borcane si se toarna otetul diluat, fierbinte.
  

 
 

   



duminică, 8 septembrie 2013

Tratamente naturiste pentru combaterea negilor

   Negii sunt tumori benigne ale pielii, care au drept etiologie o infectie virotica. Ei pot aparea pe orice parte a corpului. Infectia se poate face prin contact direct. Formele rugoase alcatuiesc negii spinosi care cresc mai ales pe maini si pe talpa piciorului, de aceea se mai numesc si plantari.Negii reprezinta infecii cutanate caracterizate de ingrosarea stratului superior al epidermei. In general negii sunt cauzati de infectii cu Virusul Papilloma Uman (HPV), afectand cu precadere degetele, mainile si picioarele.
   Negii reprezinta o afectiune obisnuita a pielii care apar sub forma unor mici formatiuni ferme si sunt cauzati de un virus care afecteaza celulele pielii. 
   Negii sunt umflaturi dure, uscate care cresc sub piele. Se pot imprastia, dar, de obicei, sunt inofensivi.
   Negii sunt niste excrescente care ne apar pe corp, mai ales pe maini si picioare. Ei sunt inestetici si, chiar daca nu dor, creeaza „proprietarului" complexe si stari de indispozitie.  
   Negii trec de la sine in 2-3 ani. Doctorul va poate prescrie medicamente pentru dizolvarea sau inlaturarea negilor.
   Problema negilor este si mai complexa pentru ca acestia sunt molipsitori. Negul in sine contine un virus si acesta contamineaza orice tegument intalnit in cale, iar tratamentul naturist de combatere a negilor trebuie urmat cu perseverenta pana la eliminarea acestor excrescente contagioase.  

   In functie de caracteristici, negii au fost clasificati astfel:
   - negi obisnuiti, ce apar in general pe genunchi, maini, degete si sprancene. Acesti negi se aseama cu o bolta, avand suprafata aspra.
   - negi filiformi, ce apar la nivelul fetei, in zona ochilor, nasului si buzelor. Acesti negi au culoarea pielii.
   - negi plantari, ce apar pe calcaie. Daca nu sunt tratati la timp, negii plantari pot acoperi intreaga suprafata a calcaiului.
   - negii plati, apar de cele mai multe ori pe fata, gat, incheieturi, maini si genunchi.   Acesti negi au culoarea roz, galbena sau maro, putand aparea chiar si in grupuri.

   Despre formele conventionale de tratament care cuprind terapii cu laser, cu substante chimice sau crioterapie, am mai scris un articol aici.

    Principalele cauze ale negilor sunt:
   - infectia cu Virusul Papilloma Uman (HPV). Aceasta infectie poate fi transmisa de la o persoana infectata la una sanatoasa prin leziuni cutanate. De asemenea aceste virusuri pot fi contactate din medii umede si calduroase, propice dezvoltarii acestor microorganisme;
   - sistem imunitar deprimat;
   - roaderea unghiilor (aceasta conditie medicala poarta denumirea de negi periunghiali), cauzand pierderea cuticulelor.


   Simptomele negilor:
   Negii au de cele mai multe ori culoarea gri, galbena sau maro. In general negii nu cauzeaza durere, singura exceptie fiind cei aparuti la nivelul calcaielor, zona care suporta intreaga greutate a corpului. De asemenea negii plantari giganti, care acopera intreaga zona a calcaielor, pot cauza durere si disconfor sever.
   Negii plati nu se manifesta simptomatic. In cazul in care la nivelul zonei afectate este exercitate o presiune mare, exista riscul de aparitie a durerilor si a disconfortului.


   Remedii:

   Sucul laptos de smochine este un remediu valoros. Acest suc se extrage din fructele proaspete, abia coapte si se aplica pe negi de mai multe ori pe zi. Acest tratament pentru negi trebuie urmat timp de doua saptamani.

   Tratamentele cu preparate pe bază de tuia sunt renumite în combaterea negilor.   Specialiştii chinezi în medicină naturistă consideră că tuia are efecte antitumorale.
   Se estimează că, după două săptămâni de tratament, negii se usucă şi cad, fără să lase urme. Intern, se administrează câte 15 picături, de trei ori pe zi. În acelaşi timp se aplică pe negi alifie din tuia sau se fac tamponări locale cu tinctură (15 picături în 50 ml apă).


   Tinctura de propolis: se ung negii dimineata si seara cu un tampon, in asa fel incat sa nu fie atinsa si pielea din jurul negilor. In plus, se recomanda ca pana la disparitia lor, pe langa tamponarile cu diverse produse naturiste, sa se administreze, zilnic, cate trei picaturi de propolis, turnate pe o bucatica de paine, deoarece propolisul este un puternic antibiotic natural. 

   Aplicati la nivelul negilor cativa catei de usturoi pisati, sau suc de usturoi.  Administati acest remediu timp de 1-2 saptamani.Usturoiul pisat se poate stropi si cu otet de mere.
   Sau zdrobiti un usturoi si aplicati-l direct pe neg, acoperind cu un bandaj. Efectul caustic al usturoiului va determina negul sa faca o basica si sa cada in mai putin de 1 saptamana. Schimbati usturoiul si bandajul in fiecare zi, evitand contactul cu pielea sanatoasa din jur. Pentru un efect mai puternic, unii specialisti in plante sugereaza sa mancati usturoi crud pentru a ajuta sistemul imunitar sa lupte cu virusul.

   Acoperiti negul cu o bucata de banda adeziva pe care o veti tine acolo timp de 7 zile. Atunci cand o scoateti, scufundati zona in apa pentru cateva minute, apoi folositi o bucata de smirghel sau piatra ponce pentru a pili zona groasa de piele moarta. Lasati negul descoperit pe parcursul noptii, dimineata aplicand o noua bucata de banda adeziva. Repetati procesul pana cand negul dispare.
   Se pare ca iritatia moderata pe care o provoaca banda adeziva stimuleaza sistemul dv imunitar sa lupte cu virusul care provoaca negul si sa il elimine pentru totdeauna.   Conform unui studiu recent, banda adeziva functioneaza impotriva negilor chiar mai bine decat crioterapia (folosirea de azot lichid pentru a-i ingheta).


   Se tamponeaza negul cu polen de la floarea de dovleac, iar deasupra se pune o picatura de ceara calda. 



   Sucul de aloe este folosit de sute de ani pentru tratarea negilor. Aplicat extern sub forma de crema sau direct din planta de aloe vera, sucul de aloe calmeaza discomfortul si grabeste vindecarea.Se aplica de 2-3 ori pe zi, timp de o saptamana.

   Uleiul de levantica este folosit in mod traditional in industria cosmetica pentru efectele sale antimicrobiene si cicatrizante.
   Specialistii au constatat ca, prin tamponarea negilor de trei ori pe zi cu ulei, intr-un interval de o luna, acestia se usuca. După disparitie, zona unde au fost negii trebuie sa fie umezita, in continuare, cu ulei, pentru ca pielea sa ramana neteda, fara cicatrice.


   Tamponari cu ulei de ricin: se aplica timp de 15 zile; apoi se face o pauza de 10 zile si se repeta tratamentul. In general, dupa doua serii de tratament, negii dispar.  Aceasta forma de administrare este eficienta si fara efecte secundare.


   Masati zona cu negi cu zeama de ceapa. Masajul stimuleaza circulatia sangelui in vreme ce zeama de ceapa este eficienta pentru combaterea negilor.Taiati bucati de ceapa cruda intr-un vas, presarati sare si lasati-o asa peste noapte. Aplicati sucul obtinut pe negi de doua ori pe zi, pana cand dispar. Administrati acest remediu timp de 1 saptamana.

   Se taie o capsula de vitamina A si se unge negul cu uleiul din aceasta. Procedeul se repeta cateva saptamani, pana cand dispare negul.

   Cartofii cruzi ajuta la tratarea negilor. Cartoful se taie si se curata zona afectata de mai multe ori pe zi. Acest tratament se face cel putin timp doua saptamani. Va da rezultate bune. 

   Aplicati la nivelul negilor suc de conopida, sau de papadie, sau suc extras din frunze sau tulpina de galbenele.
 
   Vitamina E si usturoiul sunt cel mai bun tratament natural pentru negi pe care-l puteti face acasa. Aplicati vitamina E pe neg, zdrobiti un catel de usturoi crud, aplicati-l pe neg si acoperiti zona cu o banda adeziva. 

   Se mai poate folosi un macerat in otet de petale de galbenele, timp de 7 zile.

   Coaja nucilor verzi „topeste” negii, oricat ar fi acestia de mari. Zilnic, se freaca negul, de trei ori, cu coaja verde. De asemenea, sucul obtinut din coaja de nuca are acelasi efect. Tratamentul se continua zece zile dupa ce negul s-a uscat, pentru consolidarea efectului.

   Tinctura de rostopasca este benefica in combaterea negilor. Se aplica pe suprafata invadata de negi cate doua picaturi, timp de o luna.Rostopasca, numită şi „iarba de negi”, distruge repede aceste excrescente neplacute. Sucul plantei se aplica pe negi, de mai multe ori pe zi, timp de o saptamana. In prima zi, tratamentul are o actiune de erodare asupra negului.Treptat, intervine si actiunea antibiotica a plantei, iar negul se usuca. Acelasi efect il are si cataplasma cu planta intreaga, care se fixeaza cu un pansament deasupra negului.Un alt tratament cu tinctura de rostopasca: zece picaturi de tinctura se pun pe miez de paine, iar acesta se fixeaza pe neg cu ajutorul unui pansament. Badijonarile se fac dimineata si seara. Negul incepe sa se usuce dupa cinci-sase zile.

   Masati zona cu negi cu o coaja de banana sau fixati o bucata de coaja de banana pentru neg, cu partea interioara pe piele, in fiecare seara inainte de culcare. Coaja de banana contine un compus chimic care dizolva incet negul. Puteti face acelasi lucru si cu o coaja de lamaie care contine o substanta uleioasa ce distruge negii. Ca alternativa la acest remediu, puteti masa zona afectata folosind felii de papaya si ananas.Papaya contine enzime care digera tesuturile moarte. Crestati coaja unui fruct de papaia necopt, colectand seva pe care o veti combina cu apa, aplicand peste neg dimineata si seara.

   Aplicati o compresa sau un tampon de vata inmuiat in otet si fixati-l cu un leucoplast peste neg, lasandu-l acolo timp de una sau doua ore pe zi.

   Tinctura de armurariu are o acţiune puternică asupra negilor. Terapia se aplică simultan, intern şi extern. Timp de 14 zile, se bea câte o cană de ceai, în care se pun câte 15 picături, de trei ori pe zi.Extern, se aplică pe negi un pansament umezit cu tinctură, timp de şapte zile.

   Luati cateva tablete de Vitamina C sau Vitamina E, pisati-le, amestecati-le cu suficienta apa pentru a forma o pasta cu care veti tampona negul. Acoperiti zona cu un leucoplast. Pentru ca tabletele sunt foarte acide, ele ajuta la distrugerea negului si la lupta propriu-zisa cu virusul.

   Se prepara un macerat din coaja de lamaie si otet de vin si se tamponeaza negii de doua ori pe zi.

   Se mai recomanda cataplasme cu argila sau foi de varza.

   Aplicati la nivelul negilor bulb pisat de ceapa de mare.

   Daca puteti sa cojiti putina scoarta de la un mesteacan, pe care sa o umeziti cu apa si sa o fixati peste neg cu partea “riguroasa”. Coaja cotine salicilati, substante care pot fi regasite in multe dintre tratamentele pentru negi din farmacii.

   Se curata coaja de la doua lamai (evitati partea alba), se pune intr-un borcan, se acopera cu otet de vin, se astupa borcanul si se lasa la macerat o saptamana. Cu aceasta pasta se acopera negii.

   Planta laptele-cucului conţine o substanţă laptoasă (latex), care s-a dovedit foarte eficienta în combaterea negilor. Cu sucul stors din planta se tamponeaza negii de cel putin trei ori pe zi, intr-un interval de o saptamana.
   Pentru a evita oxidarea acestui suc, specialistii recomanda sa fie amestecat cu glicerina (in proportie de doua parţi de suc si una de glicerina). Astfel, se prelungeste perioada de intrebuintare a leacului. Dupa doua saptamani de tratament, negii se usuca.


   Aplicati la nivelul negilor o pasta pregatita amestecand putin calcar cu apa.

   De asemenea, se pot pisa sau macina seminte de busuioc, amestecandu-se ulterior cu unt de vaca nesarat. Amestecul se aplica direct pe suprafata negilor.



   Pe cale interna, este indicata o cura de o luna si jumatate cu infuzie de melisa (doua linguri de iarba de melisa la doua pahare cu apa clocotita). Din aceasta infuzie se consuma o jumatate de pahar, de trei ori pe zi, inainte de masa.

   Puteti urma si un fel de regim, care sa previna aparitia negilor, daca stiti ca aveti aceasta problema:   
   - Consumati o cantitate cat mai mare de ceapa sau usturoi.
   - Includeti sucurile de citrice in alimentatia dumneavoastra.
   - Consumati sucuri de fructe precum cele de ananas, struguri, portocale, papaya, mere si mango.
   - Consumati sparanghel.
   - Beti in fiecare zi ceai verde.

ShareThis